The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

 
 

Kogayon: România ca un parc

Interviu / 24 Feb 2015 / Sorina Topceanu
  • Kogayon: România ca un parc
  • Kogayon: România ca un parc
  • Kogayon: România ca un parc
  • Kogayon: România ca un parc
  • Kogayon: România ca un parc
  • Kogayon: România ca un parc
  • Kogayon: România ca un parc
1/7
Există un loc unde ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică, vulpea, mistreţul, cocoşul de munte sau capra neagră trăiesc ca în povești: Parcul Naţional Buila-Vȃnturariţa din Vȃlcea şi destinaţia perfectă pentru excursia în care vreau să plec cu fiul meu peste câțiva ani. Datorită lui Florin Stoican și Asociației Kogayon acest loc va fi protejat, iar animalele nu vor fi personaje fictive, despre care doar să ȋi citesc celui mic seara, ȋnainte de culcare. 
 
În urmă cu un an şi două luni, cȃnd am devenit mamă, mi-am reevaluat viaţa şi mi-am propus să-i ofer cel mai bun exemplu de urmat copilului meu. Am privit puţin mai departe de lumea mea comodă şi de atunci ȋncerc să susţin idei şi proiecte care ne vor influenţa vieţile, chiar dacă abia peste ani buni. Unul dintre proiectele în care am fost implicați în ultimele luni este Campionatul de Bine, parte a platformei BursaBinelui.ro, ce are ca scop strȃngerea de donaţii şi mobilizarea de resurse umane prin voluntariat. Asociația Kogayon, alături de Asociația Română Împotriva Leucemiei – ARIL și Asociația SOS Infertilitatea sunt  cȃştigătorii celei de-a doua ediții a Campionatului de Bine. 

Asociaţia Kogayon a fost creată ȋn 2003 şi doar la un an diferenţă, Florin alături de cȃţiva voluntari au reuşit să ȋnfiinţeze Parcul Naţional Buila-Vȃnturariţa, unul dintre cele 13 parcuri naţionale ale ţării. Următorul pas a fost să obţină statutul de partener la administrarea parcului. 
Pe parcursul a 12 ani, Asociaţia Kogayon a derulat peste 20 de proiecte, ȋn valoare totală de peste 300.000 de euro, vizȃnd conservarea biodiversităţii şi geodiverstăţii, educaţia ecologică a copiilor comunităţilor locale şi nu numai, promovarea parcului și zonei, informarea şi conştientizarea, amenajarea infrastructurii turistice specifice, dezvoltarea ecoturismului în parc şi zonă şi i s-au alăturat 200 de voluntari. Desi, “dacă e să-i numărăm pe toți voluntarii care au pus umărul la activitățile noastre, numărul este mult mai mare, totul fiind coordonat de un nucleu format din 50 voluntari, unii dintre aceștia făcȃnd parte din echipă încă de la început”, spune Florin Stoian. “Prietenia joacă un rol extrem de important. Nouă ne place să spunem despre noi că suntem în primul rând o familie, un mare grup de prieteni, partea organizațională fiind ceva colateral. Totul a pornit când ne-am propus să încercăm să facem ceva pentru natura de care ne place să ne bucurăm. Adică dacă tot mergem pe munte, de ce să nu și facem ceva pentru el” completează Florin.
 
Proiectul actual la care lucrează şi cu care a cȃştigat Campionatul de Bine este Centrul de vizitare al Olteniei de sub Munte. Acesta va fi un nucleu de coordonare al ecoturismului zonei, al promovării valorilor naturale şi ale obiceiurilor şi ocupaţiilor tradiţionale, un centru de educaţie ecologică şi o platformă a dezvoltării durabile a zonei. “Pentru a ȋncerca să conservi natura ȋn zilele și locurile noastre, trebuie să ţii cont de nevoile comunităților locale și ale vizitatorilor zonei. Ecoturismul este principala cale a dezvoltării zonei Olteniei de sub Munte, poate singura șansă a acesteia. Potențialul este fantastic, îmbinând valori naturale și culturale de o extraordinară diversitate și valoare”, declară Florin.
Proiectul Centrul de vizitare a fost realizat de o echipă extinsă, formată din arhitecți, constructori, specialiști în interpretarea naturii, reprezentanți ai comunităților locale, toți voluntari. Vor folosi pe de-o parte cȃt mai multe tehnici, meșteri și materiale locale, iar pe de alta parte ȋşi propun să promoveze şi ultimele metode aplicate ȋn realizarea clădirilor verzi. “O să folosim multă piatră și lemn, prelucrate de către meşterii din zonă în mod tradițional, împletiturile din nuiele vor fi asociate cu sticla, acoperișul din șiță o să fie dotat cu panouri solare și sisteme de colectare a apei pluviale, clădirea în sine o să fie un instrument de promovare a zonei”, spune Florin.
 
Ce standarde credeţi că ar trebui adoptate de către industria ecoturismului pentru a fi considerată cu adevărat sustenabilă?
În primul rând trebuie găsită o soluție de valorificare a resurselor, în așa fel încât rezultatele să fie obținute cu minimizarea impactului. Iar totul trebuie construit pentru ca o parte din beneficii să se întoarcă pentru protejarea, promovarea şi valorificarea resurselor pe care se bazează dezvoltarea. Criterii există deja, nu trebuiesc reinventate. Vorbim de infrastructură la scară mică, activități cu impact redus, concentrarea pe cunoaștere, educare, implicare activă și obținere de experiențe unice de către vizitatori, utilizarea resurselor locale, susținerea valorilor locale.  
 
Aţi observat ȋndeaproape Oltenia de sub Munte timp de cȃţiva ani. Cum a evoluat această zonă?
Încet și greu, uneori nu în sensul dorit. E greu pentru o organizație mică locală să dea o direcție de dezvoltare a unei întregi zone atâta timp cât lipsește o strategie de dezvoltare acceptată de toți, de la autorități și până la agenții economici. La nivel județean și local, autoritățile au alte priorități, uneori contrare celor de dezvoltare a ecoturismului, însă de cele mai multe ori pur și simplu sunt lipsite de viziune pe termen lung. Noi încercăm să dăm această direcție prin puterea exemplului, vrem să-i atragem pe cât mai mulți înspre aceasta, până când autorităților or să se îndrepte și ele în aceeași direcție.   
 
Care alte trei locuri din Romȃnia credeţi că ar putea fi puse ȋn valoare doar prin intervenţia şi bunăvoinţa oamenilor? 
Sunt mult mai multe decât trei. Aproape întreaga zonă rurală carpatică și subcarpatică a României s-ar putea dezvolta prin ecoturim. Numai în Vâlcea de Nord mai există trei astfel de zone: Țara Loviștei, Valea Oltului, Valea Lotrului. Potențialul de dezvoltare prin ecoturim e unul uriaș, însă pentru asta ar trebui și voință politică și viziune pe termen lung, în primul rând trebuind să se facă trecerea de la proiecte mari nesustenabile la cele la scară mică, dar cu efecte benefice cumulate mult mai mari pe termen lung.
 
Cu ce se continuă povestea voastră?
Mereu avem pregătite mai multe proiecte. Avem o listă pentru ce-am vrea să facem la modul ideal, ce zicem noi că ar trebui să facem mai mult, mai repede și mai bine. Suntem însă constrânși de resursele de timp și energie puse la bătaie de către voluntari.
Pentru anul în curs dorim să finalizăm proiectarea centrului de vizitare, să obținem avizele și autorizațiile necesare, să pornim o campanie pentru atragerea resurselor necesare dedicată marilor donatori și firmelor care doresc să ne devină partenere și să începem lucrările. 
Tot pentru acest an lucrăm la organizarea unei competiții de mountainbike în zonă și la dezvoltarea platformei www.oltenia-biking.ro. Continuăm și inventarierea celor mai bătrâni arbori din parc și zonă și ne gândim la dezvoltarea unor platforme similare pentru alte categorii de vizitatori interesați ai zonei, cum ar fi alpiniștii, speologii etc. 
Și marea noastră piatră de încercare: dorim să obținem administrația Parcului Național Buila- Vȃnturariţa, contractul actual de administrare al R.N.P. Romsilva expirând la finalul anului.