The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

 
 

Ștefan Farmazon // Revitalizarea pivniței Izvoru-Dulce

Articol / 05 Ian 2015 / Participant diploma 2014
  • Ștefan Farmazon // Revitalizarea pivniței Izvoru-Dulce
  • Ștefan Farmazon // Revitalizarea pivniței Izvoru-Dulce
  • Ștefan Farmazon // Revitalizarea pivniței Izvoru-Dulce
  • Ștefan Farmazon // Revitalizarea pivniței Izvoru-Dulce
1/4
Pornind de la premisa că vinul poate și trebuie să fie privit ca un bun cultural, tema proiectului de diplomă urmărește să evidențieze, în contextul actual al globalizării industriei vinăritului, importanța factorului cultural care începe, în special în ultimii douăzeci de ani, să joace un rol important în a atrage un număr cât mai mare de turiști în sfera enoturismului.

Opțiunea proiectului de diplomă pentru restaurarea, refuncționalizarea și extinderea unei crame istorice printr-un proiect de inserție asupra unui monument istoric, pune problema unui concept legat de atitudinea de intervenție arhitecturală asupra acestuia. Proiectul a avut în vedere pivnița brâncovenească de la Izvoru-Dulce, comuna Merei, județul Buzău, clădire care, până în prezent, a fost foarte puțin studiată.  Făra a se cunoaște date precise, despre pivnița brâncovenească situată „în vii, pe Musceleanu”, numeroase surse istorice atestă existența, în acest loc, a unei reședințe ce a aparținut domnitorului Constantin Brâncoveanu. 
 
Din punct de vedere al sistemului constructiv, pivnița prezintă sistemul specific epocii brâncovenești, cu patru bolți-calote sferice sprijinite pe un stâlp central, cu ziduri groase de circa 1.00m, din zidărie de cărămidă și piatră. Din păcate, nu se cunoaște nimic despre locuința ce se găsea deasupra acestei pivnițe, singurul lucru ce amintește de aceasta fiind treptele de piatră de pe fațada nordică, ce duceau la nivelul locuinței.

Un alt factor important în analiza întreprinsă a fost acela de a stabili dialogul realizat între cramele studiate și peisajul cultural viticol în care acestea se găsesc. Intervenția în peisaj face referire la două principii conceptuale: cel al inserției arhitecurale discrete în context și cel brâncovenesc, în care peisajul devenea element esențial în cadrul unui ansamblu. S-a optat în proiect pentru un program de cramă care combină producția vinului cu dezvoltarea turismului oenologic, prin oferirea unor servicii complexe, inclusiv unități de cazare pentru vizitatori.

Un alt demers conceptual a presupus sugerarea imaginii inițiale a ruinei, determinată de studii tipologice. În acest caz, se intervine cu o structură reversibilă și simplificată, care să sugereze prin mediul arhitecturii contemporane locuința de lemn de deasupra actualei ruine. Prin tema de proiectare sunt stabilite o serie de concepte generale în ceea ce privește arhitectura contemporană, precum și modul în care ele se pot implementa și pot îmbunătății arhitectura cramelor, în măsura în care acestea trebuie, la rândul lor, să se alinieze la tendințele actuale, precum cele ale dezvoltării durabile ori conservării integrate. În ceea ce privește sustenabilitatea, se optează pentru îngroparea clădirii în pământ pentru un control al climatului interior optim, cu un consum de energie cât mai mic.