The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

 
 

BOARD CREATIV DIPLOMA: ELVIRA LUPȘA

Interviu / 04 Oct 2017 / INSTITUTE.RO
  • BOARD CREATIV DIPLOMA: ELVIRA LUPȘA
  • BOARD CREATIV DIPLOMA: ELVIRA LUPȘA
1/2
Elvira Lupșa a studiat istoria artei și filozofia în Franța și în New York. Ea a participat la dezvoltarea mai multor proiecte culturale, printre care și Making Waves - festivalul de film românesc din NYC. După o viață în străinătate, s-a întors înapoi în România și a fondat agenția de artă UNICAT. Ea este acum consultant de artă, pune accentul pe promovarea și distribuția artiștilor emergenți români.

Elvira a făcut parte anul acesta din boardul creativ DIPLOMA și a contribuit la selecția proiectelor expuse. Am stat de vorbă cu ea despre proiectele pe care le-a descoperit cu această ocazie și despre piața de artă din România și provocările ei, așa cum le percepe ea.

Când și cum ți-ai făcut debutul în viața artistică?
Am avut norocul să cresc într-un mediu îmbibat de artă și cultură. Activitatea mamei mele a fost dintotdeauna legată de arte și am participat indirect la muncă ei de mică. Momentul în care m-am decis să studiez istoria artei a fost unul destul de precis: am lucrat la Bienala de la Veneția sub aripă lui Mihai Pop (Galeria Plan-B), la ediția în care acesta era comisar și atunci m-am izbit de lumea artei contemporane, o lume care părea fascinantă și misterioasă cu dinamicile ei întortochiate între sublim și pragmatism. Când m-am întors în NY pentru a începe universitatea mi-am schimbat parcursul de la business la istoria artei și filozofie.

Dacă ai călători în timp, ce te-ai sfătui pe tine pentru reușita în cariera artistică? Ce știi acum și ți-ar fi plăcut să știi când ai absolvit?
Mi-ar fi plăcut să îmi dau seama concret de implicările financiare a unei asemenea decizii de viață. Ca dealer de artă ai exact aceleași probleme pe care le întâmpină și artiștii, trebuie să te auto-motivezi puternic, deseori fără un feedback pozitiv evident. Nu numai aspectul de subzistență este similar, ci și faptul că primești multe <<nu-uri>> și multe dezamăgiri crunte până să vezi o răsplată, fie ea monetară sau simbolică.

Ce părere ai despre proiectele de anul acesta și cât de greu a fost procesul de selecție? Ce ai căutat când ai ales lucrările?
Un număr mic de proiecte se detașează evident de celelalte, deci procesul de selecție a fost unul mai simplu decât mă așteptăm. Stilistic și conceptual, mulți dintre ținerii artiști par să se uite la trecut (sau prezentul apropiat) în loc să riște să se proiecteze în viitor.

Ce te-a impresionat cel mai mult la acestea?
Am fost plăcut intrigată de artiștii care au făcut o lucrare sinceră, nu neapărat originală sau zdrobitor de puternică, dar care pleacă de la o intenție simplă și asumată - fără pretenții (un peisaj idilic, de exemplu, în care să te pierzi cu ochii).

Care crezi că sunt cele mai mari provocări pe care acești tineri le vor întâmpina pe piața de artă din România și numai și care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ar putea face de acum pentru a le depăși și evita?
În primul rând, trebuie să se poziționeze global și în același timp să își cultive publicul local care este cel mai accesibil. Un website de artist este o necesitate azi, extrem de simplu de construit - un loc virtual unde să prezinte o selecție atentă de lucrări și o adresă de contact. Artiștii trebuie să realizeze că nu există strategii minune ci doar perseverență și seriozitate (să lucrezi zilnic la artă pe care o faci, să crezi în concepția ta despre ‘artă’ și să răspunzi la emailuri!).

Ce crezi că îi lipsește pieței de artă din România și cum vezi tu evoluția acesteia în următorii ani?
Pieței de artă din România îi lipsește încrederea. Încrederea se consolidează prin dialog, iar lipsa dialogului între potențialii sustinători și cumpărători și artiștii/producători este cauza principală a creșterii atât de încete pieței de artă contemporană autohtone. O initiativă ca bienala de artă Art Encounters, de exemplu, încurajează pe termen lung posibilitatea unui astfel de dialog. Cât timp o să continui să trag și să împing de agenția mea de artă și de artiștii cu care colaborez, o să răman cu convingerea (împinsă și de speranța) că proto-piață de artă din România va devenii peste 5 ani una dintre pietiile emergente cele mai dinamice și ofertante din lume.


elvira@unicat.co
www.unicat.co