Există proiecte care apar firesc, dintr-o întâlnire de interese comune, și există proiecte care reușesc să creeze contexte reale de dialog între mediul academic și scena profesională. Colaborarea Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara și Bucharest Design Festival a fost, pentru noi, ambele lucruri în același timp.
De Cezara Carla Pădurean

Procesul între digital și tridimensional a pornit dintr-o idee simplă, aceea de a face vizibil un proces care, de cele mai multe ori, rămâne ascuns în spatele lucrării finale. În jocurile video, în animație, în film sau în alte medii digitale, publicul vede rezultatul, însă rareori are acces la etapele care au făcut posibilă apariția acestuia. Tocmai de aceea expoziția a explorat parcursul unei idei, transformarea ei din schiță și concept, într-o formă concretă, fie ea digitală sau materială.
Într-un context în care granițele dintre artă, design și tehnologie devin tot mai fluide, facultatea noastră a ales să investească în direcții educaționale care răspund transformărilor contemporane ale profesiei. Masteratul de Game Art reprezintă una dintre aceste direcții prin specificul său, programul oferind studenților posibilitatea de a aprofunda domenii precum concept art, character design, environment design, worldbuilding și dezvoltarea vizuală a mediilor digitale.
Această orientare nu a apărut întâmplător. Ea este susținută de experiența acumulată în cadrul Bienalei de Concept Art și Ilustrație FICTIONART, eveniment care a ajuns în 2025 la cea de-a treia ediție și care a devenit, în timp, un punct de întâlnire între mediul universitar și profesioniștii din industriile creative. Prin FICTIONART, am observat interesul tot mai mare pentru această zonă interdisciplinară și am înțeles cât de important este să oferim studenților contexte reale de expunere și dialog. Astfel, invitația de a participa la Bucharest Design Festival a reprezentat o continuare firească a unei direcții deja asumate.
Titlul expoziției, ALT+REALITY, face trimitere la ideea de tranziție între lumi. Între ceea ce este imaginat și ceea ce devine tangibil. Între mediul digital și cel fizic. Între schiță și obiect. Între ficțiune și realitate. Game Art-ul este adesea perceput doar prin prisma imaginilor spectaculoase pe care le produce. În realitate, el reprezintă un proces complex de cercetare vizuală și dezvoltare conceptuală. În spatele unui personaj, al unei lumi fantastice sau al unui obiect imaginar există zeci de variante, explorări și decizii de design. Din acest motiv, expoziția și-a propus să pună accent pe proces și nu exclusiv pe rezultat.
Vizitatorii au putut urmări traseul unei idei de la schițe exploratorii, până la forme tridimensionale realizate prin modelare și imprimare 3D. Au fost expuse lucrări de concept art, character design, environment design, ilustrație digitală fantasy, randări și manipulări digitale, dar și sculpturi și transpuneri volumetrice.


În mod tradițional, specializări precum Game Art, Design Grafic și Sculptura sunt prezentate separat, însă în cadrul expoziției am ales să evidențiem tocmai punctele lor de întâlnire.
Conceptul imaginat digital a fost continuat prin intervenția designerului și apoi materializat prin practica sculpturală. Astfel, publicul a putut observa nu doar produse finale, ci și relațiile dintre diferite moduri de a gândi și construi imaginea contemporană. Un element care a atras atenția a fost zona Play, unde au putut fi testate jocuri realizate de studenții programului de Game Art.

Prezența acestei componente interactive a completat discursul expoziției, oferind posibilitatea de a experimenta direct rezultatul unor procese de dezvoltare care pornesc, de multe ori, de la aceeași etapă conceptuală prezentată pe pereții galeriei.
Expoziția a reunit lucrările unui grup divers de studenți, doctoranzi și profesori, printre care Adina Roșca, Alexandru Bunii, Gabriela Băcilă, Cezara Pădurean, Claudia Feti, Diana Cocora, Laura Conbra, Manuel Pocioian, Mihai Vraciu, Paul Antonie, Sergiu Zegrean, Timea Pap, Toma Libotyan, Victor Drujiniu, Vlad Bârnoagă și Vladimir Stancovici.
Dincolo de diferențele de stil și abordare, ceea ce îi unește pe toți este interesul pentru construirea unor lumi vizuale și pentru explorarea posibilităților oferite de mediile digitale contemporane. Pentru mulți dintre ei, participarea la festival a reprezentat o ocazie importantă de a-și prezenta proiectele într-un context profesional, dar și de a intra în dialog cu un public diferit de cel academic.
Poate tocmai aici se află unul dintre cele mai valoroase aspecte ale colaborării dintre universități și festivaluri de design. În mediul universitar, proiectele beneficiază de timp pentru cercetare, experiment și reflecție. În cadrul unui festival, ele întâlnesc însă o comunitate extinsă: artiști și designeri profesioniști, studenți din alte centre universitare și publicul larg.
Acest schimb este esențial, pentru că oferă vizibilitate, dar mai ales feedback, contexte de dialog și oportunități de colaborare, oferind studenților o valoare care depășește expunerea unei lucrări. Ele înseamnă contact direct cu realitatea domeniului în care urmează să activeze. Înseamnă conversații, întrebări, validări și provocări. Înseamnă înțelegerea faptului că procesul educațional nu se încheie în atelier sau în sala de curs, ci continuă prin participarea activă la viața culturală și profesională.
Bucharest Design Festival oferă exact acest tip de context. Un spațiu în care discipline diferite coexistă și comunică, unde designul este înțeles nu doar ca obiect sau imagine, ci ca instrument de cercetare și reflecție. Privind retrospectiv, unul dintre cele mai importante lucruri pe care ni le-a oferit această experiență a fost posibilitatea de a observa cum un domeniu aparent de nișă, precum Game Art-ul, generează interes și dialog atunci când este prezentat într-un mod accesibil și relevant.
În fond, ALT+REALITY este o expoziție despre proces, colaborare și puterea imaginarului de a deveni formă concretă. Iar pentru noi, prezența în festival a reprezentat o oportunitate de a împărtăși această perspectivă cu un public mai larg și de a confirma că educația artistică contemporană trebuie să rămână conectată la transformările culturale, tehnologice și profesionale ale prezentului.