Casa care vrea să se împrietenească cu natura

Ornella Marin și Serghei Mîrza, arhitecții din Republica Moldova care au gândit și construit Casa Con, povestesc despre procesul de proiectare și cele mai mari provocări pe care le-au întâmpinat.

De Andreea Vîlcu

Dacă ai văzut conul uriaș din curtea fostului restaurant CINA din București, îți poți imagina că a fost adus macaraua și așezat cu grijă pe pământ. Cu o înălțime de 10,47 de metri, Casa Con e un exemplu de proiectare care-ți permite să visezi.

Dacă de afară arată ca o construcție ambițioasă, interiorul e literalmente, rupt dintr-o experiență psihedelică: de la ciuperci colorate plutitoare, la scara spiralată care parcă te poartă în inima unui curcubeu luminos, din sticlă.

Gândită și proiectată de Ornella Marin și Serghei Mîrza de la LH47 ARCH, un studio de arhitectură din republica Moldova, Casa Con a ajuns în România în două tiruri și a fost montată de către echipă în trei zile.

Biroul LH47 ARCH are o echipă de aproximativ 50 de persoane, iar din 2024, au deschis un studio și în România. Se ocupă de tot, de la proiectare, la structură, rețele, instalații și design. Numele foarte specific al studioului vine de la coordonatele Chișinăului, care e parte și din povestea Casei Con. „Oriunde am fi și oriunde am ajunge”, explică Ornella, „să ținem minte mereu de unde am început.” Atenți la detalii, pe lângă înălțimea casei de 10,47 de metri, inclusiv în interiorul casei, dacă ai răbdare, poți număra 47 de ciuperci.

Câteva dintre cele mai impresionante proiecte la care Ornella și Serghei au lucrat sunt Hobbit House din Wake Park din Pănășești, la 20 de minute de condus de Chișinău sau Kozy (Orașul Caprelor). În România, studioul s-a ocupat de diferite locuințe din Timișoara, un hotel de cinci stele din Slănic Moldova, Bacău și câteva zone turistice din Brașov.

De aici a pornit și principiul bazat pe sustenabilitate: să se inspire din natură și în același timp, construcțiile să fie prietenoase cu locația aleasă și fauna din jur. Inclusiv în interiorul casei scrie, din neon, „nature is our mirror”. De aceea, la proiectarea casei, au avut grijă astfel încât să poată plasată și locuită în natură, ca să te bucuri de confort și o priveliște la care poate altfel nu ai avea acces, dar fără să fie deranjate animalele care pot trece pe la baza casei.

Au ajuns la ideea acestui proiect în 2025. Voiau să construiască ceva mai puțin standard, chiar bionic, povestesc cei doi arhitecți. S-au jucat cu inteligența artificială și au ajuns la 30 de modele de căsuțe în diferite forme de conuri, dintre care au ales-o pe cea de pin. „Am prelucrat-o, am adăugat structură, ferestre și a fost ca un prototip”, explică Serghei. Acest proiect pilot l-au realizat pentru un parc național din Republica Moldova.

Vlad Oancea, noul director de creație cu care studioul colaborează, a venit cu propunerea de a participa la festival cu Casa Con, chiar dacă timpul era o provocare. „Câteva săptămâni am lucrat doar la formă”, povestește Serghei, „am ales ce tip să fie, unde trebuie să fie mai îngust, mai lat, din ce materiale să-l facem. Pentru că aveam să-l și transportăm pentru prima dată, era o mare întrebare cum să le ducem? Încape într-un tir? De care tir? E prea mare, trebuie să treci vama.”

În două săptămâni au pus la punct conceptul și au început treaba din primăvară până la începutul festivalului, spre finalul lunii mai.

Inițial, pentru structura exterioară au vrut să folosească lemn, însă era prea riscant din cauza nodurilor complicate și al transportului, așa că au rămas la metal și poliester extrudat, datorită rezistenței și a faptului că se lucrează mai repede.

În interior, ciupercile sunt tot din poliester, sticla colorată e acrilică, iar scăunele în formă de ciupercă sunt din lemn masiv. Tot pentru interior, au folosit inclusiv o mașină de aburi, iar designul de sunet e gândit astfel încât dacă cineva vorbește din stânga ta, tu vei auzi sunetul ca venind din dreapta.

„Am vrut să redăm și să transmitem mesajul că iubim natura”, povestește Ornella, „de aici și emblema asta nature is our mirror. Noi ne revedem în natură, nu o stricăm, încercăm să ne împrietenim și să ne unim cu ea, să fim tot întreg”.

Ba chiar s-au dus un pas mai departe. În fiecare sâmbătă din timpul festivalului, au oferit vizitatorilor semințe de pin în eprubete. „Rugam oamenii să ia o sămânță, să-și pună o intenție în interiorul conului și, la final, să ne dea numele ca să putem să-i contacta, să le spunem unde am plantat sămânța”, povestește Vlad, directorul de creație al studioului. Vor să le planteze în următorii trei ani la granița dintre România și Moldova sau în pădurea unde vom plănuiesc cartierul de cabane de închiriat Casa Con.

În interiorul casei, au ales ciupercile ca decor, datorită valorii lor de a se multiplica rapid, o metaforă pentru creșterea asemănătoare pe care și-o doresc propriului studio. „Acoperă un teritoriu foarte repede”, explică Ornella, „ca și compania noastră. Este ca un simbol pentru noi”.

Serghei completează cu faptul că ciupercile au un sistem al lor de comunicare, prin care își transmit informația una alteia foarte repede. Mai exact – rețelele de miceliu (adică structura subterană formată din filamente numite hife) pot transmite informații și resurse între diferite zone ale unei colonii și chiar între plante conectate prin relații simbiotice.

„România și Moldova au fost cândva un popor comun”, explică Serghei metafora. „Cândva ne-am despărțit, dar oricum este o relație, o conexiune. Chiar dacă încerci să o rupi, e imposibil să o rupi, pentru că noi suntem ca ciupercă.”

La ce nu se așteptau și i-au bucurat nespus este precizia asemănării obiectului final cu randările proiectului. „Nu știam la ce să ne așteptăm”, povestește cu bucurie Ornella. „Dar până la final a coincis fix pe fix. Chiar mai bine decât randările pe care le-am făcut noi.”

De aici și designul minimalist. Dacă împărți casa pe trei nivele, ai livingul și bucătăria în jur de 16 m², dormitorul în jur de 12,5 m² și deasupra un viewpoint în jur de 8 m².”

Una dintre cele mai mari provocări – dincolo de constrângerile de timp – a fost împachetarea și transportul casei din Moldova în România. Pentru asta a fost nevoie de demontat casa și baza și, alături de designeri și restul echipei, au împachetat fiecare element, apoi le-au încărcat cele două tiruri cu destinația curtea CINA, București. „Când au venit tirurile”, povestește Ornella, „două mașini de tiruri, meșterii noștri le-au așezat ca pe piesele de Lego, pentru că totul trebuia să încapă în două mașini. O parte din metal a fost îndoit în tir și meșterii au venit cu noi în România ca să o modifice pe loc și să o readucă la forma inițială”.

Pentru 2027, plănuiesc să transforme art obiectul într-o cabană sau căsuță de vacanță locuibilă și să participe la unul dintre cele mai importante expoziții de mobilă din lume, Salone del Mobile din Milano. Căci, teoretică, ea poate fi plasată oriunde. „Dar vor fi adaptări”, explică cei doi. „Acum, la vânt și ploi e absolut OK. Cu temperatura, va depinde de regiune, dacă va fi o termoizolare mai mare sau mai mică. Aici noi nu am pus toate straturile astea, e un art obiect, dar când îți construiești o căsuță, ții cont de ele.”