The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

 
 

Jazz in the Park

Interviu / 15 Oct 2014 / Maria Neneciu
  • Jazz in the Park
  • Jazz in the Park
  • Jazz in the Park
1/3
Interviu cu Alin Vaida - Directorul Festivalului Jazz in the Park

Povestiți-mi pe scurt istoria acestui festival, când și cum a luat naștere, cum v-a venit ideea și cine se află în spatele lui?
Ideea de Jazz in the Park a venit încă din 2011. Fratele meu este pianist și ne doream foarte mult să avem proiecte împreună – ne doream să promovăm muzica de calitate în spații noi, neconvenționale, și să dezvoltăm un proiect la Cluj-Napoca. A fost o chestiune de timp până am identificat Parcul Central din oraș ca fiind un loc cu foarte mult potențial, dar deloc valorificat. Asocierea jazz-ului cu parcul este cât se poate de evidentă: ideea de libertate, de relaxare, de a sta pe iarbă și a asculta muzică bună. Am pus în acest proiect tot ce ne-ar plăcea să facem în parc, să vedem în parc, să trăim în parc. Am știut de la început că vom găsi mulți alți doritori empatici cu noi.
Am început să studiem acest concept și am descoperit că este foarte popular în Statele Unite ale Americii. Acolo, evenimentele de tip „jazz in the park” au o puternică componentă comunitară, fiind implementate și sprijinite de comunitatea locală: de la oameni, pentru oameni. Ne-a plăcut foarte mult ideea aceasta și ne-am dorit să o insuflăm și evenimentului nostru: ideea că festivalul e al tuturor, toți sunt bineveniți. Ne-a ajutat în această direcție și faptul că Parcul Central este al comunității și toți au dreptul să se bucure de el, dar, evident, și muzica aleasă. Stilul și trupele pe care le promovăm sunt sau pot fi pe placul oricui, neexcluzând vreun segment de vârstă sau condiție socială. 
A trecut mai bine de un an și jumătate de la schițarea proiectului până la implementarea primei ediții. A fost un proiect care cerea ceva ce nu s-a mai făcut în Cluj, motiv pentru care am dus muncă de convingere cu mulți parteneri, de la instituții la sponsori. Dar am reușit să conturăm împreună convingerea că proiectul are potențial și că va fi bine primit de oraș.
Inițiatorul și producătorul festivalului este Fapte, companie care există din 2006, fiind axată pe proiecte educaționale pentru tineri. Din 2012, când am venit și eu aici, aria de activitate a crescut. 
Pe termen lung, ne propunem să ajungem poate cel mai important festival de jazz din Romania. Admirăm mult festivalul de la Montreux și ne-ar plăcea să semănăm cu el: multe locuri, unele clasice, altele inedite, care provoacă artiști variați, de la jazz clasic la adaptări de proiecte muzicale total diferite. Când zici jazz, libertatea de mișcare e foarte mare și vrem să ne jucăm cu acest privilegiu. De asemenea, vrem să descoperim cât mai multe locuri cu potențial în oraș.

Cum au fost edițiile de până acum?  
Până în prezent am organizat două ediții. Noi credem că prima ediție a demonstrat că festivalul are potențial, iar la a doua ediție am reușit să ne atingem așteptările.
Prima ediție a avut un vibe excelent, în ciuda multor restricții sau limitări ale bugetului și imaginației noastre. Ne-a ajutat enorm parcul și decorul acestuia. Ne-a ajutat faptul ca a fost primul eveniment din istoria parcului la care oamenii au avut voie să stea pe iarbă. Sună un pic stupid, dar cred că a însemnat mult. În ciuda faptului că o zi din festival a fost anulată din cauza ploii, iar în altă zi am mutat evenimentele într-un alt loc tot din considerente meteorologice, lumea își aduce aminte de acea zi memorabilă, dintre cele trei,  în care totul a fost perfect. Ne-am bucurat cu toții de muzică și atmosferă, iar acest lucru s-a simțit, domnul primar fiind chiar dispus să discute cu Jandarmeria pentru a ne lăsa cu jumătate de oră peste ora până la care am primit aprobare pentru desfășurarea concertelor.
Lumea nu a criticat lucrurile rele de la acea primă ediție, ci ne-a dat sugestii să îmbunătățim evenimentul. Poate că e același lucru în cuvinte, dar e ceva total opus în atitudine. E clar că lumea a simțit o apartenență la acest eveniment și a dorit să ne susțină. 
Cifrele primei ediții sunt: 14 trupe, 3 scene în parc, cca. 20.000 de participanți la eveniment (trafic), din care 10.000 veniți la concerte. Au concertat Waldeck, Otros Aires, Maria Răducanu, byron, Cuantune, Cobzality, Bogdan Vaida și mulți alții.
Despre cea de-a doua ediție ne face plăcere să spunem că a arătat cum ne-am închipuit: trei zile perfecte cu soare, multe hamace, un târg de artizanat foarte mare, artiști mulțumiți de experiența avută. Spre deosebire de prima ediție, nu am mai avut nici o restricție organizatorică (la prima, restricțiile venind din partea autorităților, din dorința de a proteja parcul). 
Îmbunătățirile față de prima ediție au inclus: mai multe activități, menite să întrețină lumea din parc pe toată durata festivalului; un concert cu acces pe bază de bilete la Opera maghiară; jam sessions după concertele din parc; un line-up mai matur decât la prima ediție, dar care a păstrat o notă de „festival pentru toți, nu doar pentru cunoscători”; o mai bună organizare și o mai bună folosire a spațiului din parc.
În plus, festivalul fiind unul cu intrare liberă, am introdus o componentă de strângere de fonduri dedicate dezvoltării comunității cu ajutorul muzicii – donații prin SMS (2 euro).
Cifrele celei de-a doua ediții sunt: 14 trupe, 3 locuri de concerte, cca. 23.000 de participanți la concerte și 30.000 de trecători (trafic), peste 200 de hamace, peste 15 activități pe timp de zi în parc, un concert la Opera Maghiară aproape sold-out (aprox. 1.000 de participanți), 100 de voluntari. Printre cei care au concertat se numără: Melanie Pain, Teodora Enache & Lars Danielsson, Moonlight Breakfast, Jazzybirds, Jazzybit și mulți alții.
Ca planuri de viitor, avem un set de obiective strategice, dar și unul operațional, pentru eveniment.
Ca strategie, ne dorim să dezvoltăm relațiile cu lumea jazz-ului național și internațional și să contribuim la creșterea comunității locale prin componente precum strângerea de fonduri pentru susținerea de cauze comunitare, cum ar fi reabilitarea parcurilor de cartier sau susținerea unor proiecte muzicale. Dorim să dezvoltăm un concurs de jazz pentru descoperirea și încurajarea tinerilor muzicieni; să folosim tot mai multe zone ale orașului și să experimentăm cu trupe de jazz și în alte cadre decât în parc.
În ceea ce privește planul operațional, vizăm amenajarea mai multor scene în parc, folosirea unui spațiu tot mai mare al Parcului Central, creșterea numărului de trupe participante, menținerea echilibrului între jazz-ul clasic și experimentele muzicale cu care am obișnuit publicul și menținerea atmosferei prietenoase care este deja marca Jazz in the Park.
Legat de alte orașe, cochetăm cu ideea de a crea un produs tip „turneu” cu care că mergem prin câteva orașe care și-au manifestat deja interesul în proiect, dar Cluj-Napoca va rămâne principala noastră scenă.

Cum este publicul Jazz in the park? Este Clujul un oraș care iubește Jazz-ul?
Înainte de prima ediție a festivalului, IRES a publicat un studiu sociologic realizat la Cluj-Napoca și care arăta (printre multe altele) că doar 1% din publicul clujean preferă muzica jazz.Pentru noi, jazz-ul a fost mai mult un sentiment decât doar un gen muzical și am conceput un mod de a alege trupele care chiar să fie pe gustul tuturor. Nu am făcut un festival care „să sperie” prin seriozitate, ci unul care să facă pe oricine să se simtă bine, iar publicul a răspuns pozitiv. Încă de la prima ediție, Jazz in the Park a devenit unul din principalele proiecte muzicale ale orașului.
În același timp, legat de Cluj-Napoca, acesta este un oraș cu o tradiție de jazz destul de importantă – avem aici festivaluri cu vechime care s-au impus pe scena națională. Noi credem că am reușit să prezentăm o altă perspectivă asupra muzicii, un alt fel de a o asculta.
Mai dorim să menționăm că publicul participant la festival este unul demn de lăudat, prin felul în care oamenii tratează parcul. Noi avem puțin de lucru la final de zi, în materie de curățat. Lumea a înteles că e important să trateze locul cu respect pentru ca acest festival să poată avea continuitate și acest lucru ne ajută foarte mult. Este cel mai civilizat public pe care l-am văzut vreodată.
Nu în ultimul rând, noi simțim că avem o comunicare aparte cu oamenii. Încercăm să fim activi pe rețele de socializare și să-i ținem pe oameni constant implicați, informați, iar ei ne răspund prin participare. Din acest punct de vedere, am constatat că am avut și mulți participanți din alte orașe, semn că acest festival nu mai este doar o atracție locală, ci una regională. Sperăm să devenim în scurt timp o atracție națională.