The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

 
 

Deltacraft 2.0

Interviu / 31 Aug 2016 / Maria Neneciu
  • Deltacraft 2.0
  • Deltacraft 2.0
  • Deltacraft 2.0
  • Deltacraft 2.0
  • Deltacraft 2.0
  • Deltacraft 2.0
1/6
Joi, 8 septembrie, începând cu ora 18.00, la magazinul Mesteshukar Butiq (str. Edgar Quinet, nr. 7, București), se lansează noua colecție DeltaCraft- un proiect de revitalizare a patrimoniului imaterial din Delta Dunării.
 
Cele patru noi produse de tip suvenir inspirate din colecția DeltaCraft vor putea fi cumpărate din magazinul MBQ până la sfârșitul anului. Bluza și brelocul brodate manual au fost realizate de doamna Paraschiva Gălățeanu din satul Jijila, Tulcea, maestră în broderie, țesătorie, în special covoare, dar și în tricotat diverse obiecte vestimentare. Doamna Paraschiva își trage cunoștințele din familie și, la rândul sau, a transmis mai departe harul și dragostea pentru meșteșug fiicei și nepoatelor sale.
 
Cordonul din piele și brelocul ciucure au fost realizate de Toma Florian din satul Agighiol, Tulcea. Mesteșugar expert în hamuri și juguri de cai, ornamente pentru cai, argasire manuală a pieilor de vită, și-a pus toată iscusința în realizarea cele două produse.
 
Designul produselor a fost realizat de Ana Botezatu și Pop Emese.
 
Mai multe informații despre colecție găsiți pe site-ul proiectului. Acesta a fost gândit și implementat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, în parteneriat cu KraftMade și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion”, Tulcea.
 
Am stat de vorbă cu Loredana Pana, coordonatoarea proiectului, care ne-a povestit mai multe detalii despre acesta. 
 
Cum s-a nascut proiectul deltacraft, ce a presupus el până acum? Ce vă propuneți cu el pe viitor?
 
DELTACRAFT este un proiect de revitalizare a meșteșugurilor tradiționale din regiunea Deltei Dunării prin colaborarea dintre meșteșugari și designeri în realizarea unei colecții de obiecte inspirate din cultura, istoria, resursele și tehnicile tipice pentru această regiune. Trei designeri Ana Botezatu, Emese Pop, Ciprian Manda și doi curatori – Marlene Stanciu și Mihai Sibianu au lucrat alături de 10 meșteșugari din 9 sate din Tulcea pentru realizarea colecției DeltaCraft.
 
Ne doream de mult să contribuim la promovarea patrimoniului cultural al zonei, iar prin programul ”Promovarea diversitătii în cultură și artă” am găsit ocazia perfectă. Alături de partenerii de la KraftMade și Institutul de Cercetari Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea am reușit să obținem finanțarea. 
 
Pe scurt, am realizat o radiografie a meșteșugurilor tradiționale practicate în Delta Dunării și satele adiacente și am identificat astfel 86 de mesteri. Am organizat apoi o serie de workshopuri, unde mesterii le-au arătat designerilor care sunt tehnicile lor. După acest proces de inspirație, designerii au conceput cele 13 obiecte din colectia DeltaCraft. Obiectele au fost realizate în mare parte în atelierele celor 10 meșteșugari implicați în proiect.  Colectia DeltaCraft a fost prezentată în premieră în cadrul Vienna Design Week 2015, apoi în România (Galeria Galateca, Muzeul Național al Țăranului Român, Galeria Casa Matei- Cluj-Napoca).
 
Cum s-a născut această nouă colecție, care va fi lansată pe 8 septembrie la Mestesuqar?
 
Pentru a continua demersul și a răspunde cererii publicului, anul acesta am realizat și patru produse de tip suvenir – bluza brodată manual, 2 brelocuri și un cordon din piele. Cele patru produse au fost realizate integral de catre doi meșteri – Paraschiva Gălățeanu și Toma Florian. Atât Ana Botezatu, cât și Emese Pop au lucrat în prima parte a proiectului cu cei doi, iar colaborarea pentru suveniruri a fost ușoară.  Toate produsele se pot achiziționa, acesta fiind un principal scop al proiectului și anume, să oferim o sursă de finanțare meșterilor locali, ca aceștia să-și poată continua meșteșugul.
 
 
Cât de greu este să integrezi meșteșugurile și tehnicile vechi într-un produs de design contemporan și cum ajuta asta la conservarea lor?
 
 Provocarea a fost să scoatem meșterii din zona lor de confort. Majoritatea practică un meșteșug utilitar, unde frumosul nu își are locul. Atelierele lor sunt parte integrantă din locuința proprie, iar majoritatea uneltelor sunt improvizate și adaptate pentru nevoia lor. Am lucrat cu un pietrar, fierar, hămurar – acestea sunt meșteșuguri care nu își mai găsesc utilitatea în ziua de azi. Meșteșugarii erau convinși că odată cu dispariția lor, va muri și meșteșugul. Tinerii din localitate, chiar și cei din familia meșteșugarilor nu sunt interesați să continue meșteșugul și nici nu au de ce, practic nu mai există cerere. Am încercat să le redăm respectul pentru munca meșteșugarilor, așa cum l-au avut pe vremuri, iar toți ne-au mulțumit la sfârșit că au avut ocazia să lucreze cu noi. 
 
 
Cum ați identificat desigerii și meșterii cu care ați lucart și cât de dificilă a fost parea de teren a proiectului?  
 
Designerii au fost selectați cu ajutorul partenerilor de la KraftMade, Marlene Stanciu și Mihai Sibianu care aveau deja experiență în domeniu, lucrând cu meșteri din Transilvania. Emese Pop, Ana Botezatu și Ciprian Manda s-au adaptat ușor, fiind cunoscuți pentru munca lor cu materiale neconvenționale. A fost totuși o provocare să convingem meșterii să fie atenți la detalii, să-și imagineze noul produs, departe de ceea ce știau ei până atunci. Workshop-urile pentru producție au durat doar o săptămână și a fost foarte greu. Am străbătut mai mult de 2.000 de kilometri între sate. 
 
Care sunt principalele probleme cu care se confrunta patrimoniul imaterial și ce soluții ați identificat pentru conservarea acestuia? Înțeleg că acest proiect vorbește despre nevoia de conservare a patrimoniului, dar și despre realitatea socială din Delta Dunării. Cum se intersectează cele doua aspecte?
 
Delta Dunării este în continuare o zonă foarte săracă, în pofida imensului patrimoniu cultural și natural al zonei. Patrimoniul imaterial se pierde pe zi ce trece. De exemplu, în toată Delta mai există doar câțiva meșteri care mai știu să facă acoperișurile tradiționale din stuf. Fără măsuri coerente de promovare a meșteșugurilor, școli de meserii și creșterea interesului publicului larg pentru produsele acestora, meșteșugurile nu vor avea nicio șansă în România. Pentru Delta Dunării este important ca patrimoniul cultural să fie o parte importantă a turismului, astfel presiune pe ecosistemele naturale destul de fragile să scadă. 
 
Ce alte proiecte mai derulați sau vă propuneți pe viitor?
 
Acum coordonăm o echipă de meșteri care realizează acoperișuri din stuf – Ecosocial Stuf din Letea, cel mai izolat sat din Delta Dunării. Proiectul are mai multe obiective,  cum ar fi aducerea meșteșugului pe piața albă, crearea de noi locuri de muncă și promovarea și menținerea unei tradiții locale.O altă direcție este promovarea produselor realizate la nivel local, de tip suvenir în toată delta. În momentul de față toate gift shop-urile  sunt pline de produse de duzină care nu au nicio legătură cu specificul local. Vrem ca turiștii să poată achiziționa un produs realizat local, de calitate și prin această achiziției să susțină o comunitate. În satul Lunca, susținem un atelier de împletit papură, unde 5 localnici au învățat să împletească papură în cadrul unui proiect de-al nostru. Este totuși foarte greu să menții activitatea având în vedere că un coș din papură este realizat în 4 ore, iar turistul român nu vrea să plătească mai mult de 15 lei pentru el. Deocamdată suntem obligați să apelăm la finanțări suplimentare, însă scopul nostru este să vedem aceste afaceri independente, care se autosusțin.
Un alt proiect Ecopolis, fără legătură cu Delta de data asta, este ”Izvoare urbane pentru comunitate”, un proiect Urbaniada, cu sprijinul ING Bank, prin care ne propunem asigurarea accesului gratuit, în special a grupurilor vulnerabile, la apă potabilă de calitate superioară, prin amenajarea unei fântâni racordate la puțuri de mare adâncime în zona Calea Rahova (intersecția dintre Calea Rahova, strada Amurgului și strada Soldat Croitoru Vasile). Designul fântânii este realizat de arhitectul Ciprian Manda. Suntem în faza de avizare și sperăm să ne apucăm de construcție la începutul lunii octombrie. Mai multe detalii despre proiect pe www.izvoarecomunitare.ro.