The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

 
 

Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României

Articol / 10 Noi 2017 / Lori Alexe
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
  • Pe harta Cartierului Creativ // Muzeul Național de Artă al României
1/12
ISTORIC
Înfiinţat în 1948 sub denumirea de Muzeul de Artă al Republicii Populare Române, muzeul și-a modificat de mai multe ori titulatura oficială și s-a mutat dintr-o aripă în alta, păstrându-și însă mereu vocaţia de reprezentant important al culturii românești. Chiar dacă expunerea permanentă a fost închisă preţ de un deceniu (1990-2000) după evenimentele din decembrie 1989, muzeul a oferit publicului numeroase expoziţii temporare. Galeriilor permanente li s-au adăugat, în 2013, spaţiile istorice ale fostului Palat Regal (Sala Tronului, Scara Voievozilor, Sufrageria regală).

RELAŢIA CU CARTIERUL
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea cronicarul monden Ulyse de Marsillac se plângea că Ateneul funcţiona într-un spaţiu prea îndepărtat și prea puţin urban. Astăzi, ne-ar fi greu să ne imaginăm centrul Bucureștiului fără instituţiile de cultură care funcţionează pe Calea Victoriei și în imediata vecinătate a acesteia. Muzeul Naţional de Artă al României, Ateneul, Fundaţiile regale (azi, Biblioteca Centrală Universitară), Academia Română, Conservatorul, Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul Aman și Librăria Humanitas constituie, încă de la înfiinţarea lor, o adevărată oglindă a procesului de modernizare, de "urbanizare" a orașului. Niciuna nu poate eluda relaţia cu trecutul recent, deseori turiști și trecători oprindu-se în zonă (doar) pentru a imortaliza celebrul balcon din care Ceaușescu a ţinut ultimul discurs… Poate că ne-ar trebui un consorţiu cultural care să problematizeze inteligent și creativ acest raport cu istoria și figurile iconice ale acesteia…
 
OFERTA CULTURALĂ
Expunerea permanentă a muzeului constituie un reper solid pentru toţi cei interesaţi de cultura românească. Există operatori străini de turism care își încep circuitele culturale cu o vizită în Galeria de Artă Veche Românească și în Galeria de Artă Românească Modernă, ambele oferind cea mai amplă vedere de ansamblu asupra culturii românești.
Pentru pasionaţii de istorie, Sala Tronului și celelalte spaţii de relevanţă istorică prilejuiesc reconectarea cu trecutul mai mult sau mai puţin recent, în timp ce expoziţiile temporare oferă incursiuni în creaţia unor artiști români sau străini din perspective inedite.
Cele trei galerii care găzduiesc expoziţiile permanente reprezintă o sursă de raportare identitară și de cunoaștere a culturii noastre, fiind căutate și apreciate de turiștii străini și români, dar și de școli, chiar dacă acestea din urmă își concentrează vizitele în intervalul săptămânilor de "școală altfel".
În perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018, muzeul prezintă expoziţiile Atelier de front. Artiști răniţi în Marele Război; Ion Grigorescu: opera pictată 1963 - 2017, Un vis locuit/Un rêve habitê și seria de conferinţe Incursiuni în Galeria de Artă Europeană. Printre proiectele speciale se numără expoziţia Ștefan Luchian, Între tradiţie și modernitate, realizată la Chișinău în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, cu ICR București și ICR Chișinău (septembrie 2017), expoziţia Un vis locuit/ Un rêve habité, organizată în parteneriat cu Delegaţia generală Valonia-Bruxelles la București și Centrul Gravurii și Imaginii Imprimate (La Louvière), participarea la pavilionul României de la Veneţia cu un important fond de lucrări de Geta Brătescu și itinerarea expoziţei Atelier de front. Artiști români în Marele Război la Museo del Risorgimento (Complesso Vittoriano).
 
CARTIERUL CREATIV = COMUNITATE
Cartierul Creativ ar putea spori gradul de interacţiune cu diferite categorii de public, ar da o vizibilitate mai mare instituţiilor culturale, ar putea duce la crearea unei comunităţi reale de oameni cu vise și principii comune și nu doar cu interese particulare, conjuncturale, care duc la monologuri unidirecţionale mai degrabă, decât la un dialog susţinut. Majoritatea parteneriatelor active sunt bazate pe interese comune și nu neapărat pe o relaţie de vecinătate. Dar poate nu ar strica să reflectăm la modul în care vecinătatea dă naștere unor interese comune pe care să le putem susţine mai bine împreună!
Bine construit, Cartierul Creativ ar ajuta toate instituţiile de cultură să-și dezvolte potenţialul, să creeze un proces de emulaţie în raport cu comunităţile de creativi și cu publicul acestora, dincolo de obișnuita vizită de "socializare" de la
Noaptea Muzeelor.