The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

 
 

CREATIVE CRIBS #7 / Vizită în mansarda electrică

Articol / 08 Noi 2017 / Laura Apostol
  • CREATIVE CRIBS #7 / Vizită în mansarda electrică
  • CREATIVE CRIBS #7 / Vizită în mansarda electrică
1/2
Atunci când casa și spațiul de lucru devin una și aceeași, și pe deasupra, este construită de mâinile tale și ale prietenului tău, viața se așază altfel, ai putea spune. La fel de satisfăcător cum se așază în colțurile mansardei tale mici instrumente provenind din toată lumea, presărate în jurul echipamentelor de lucru, în aceeași mansardă care îți servește drept studio. Astăzi, vă invităm în creative crib-ul Electric Brother, iar aceasta este povestea lui.

O poveste despre casa ridicată alături de prietenul său, Vlad Dâmboviceanu, la doi pași de Cișmigiu, aproape de inima orașului, pe strada Ostașilor; casa de unde poate să facă un lucru pe care și l-a dorit dintotdeauna: să meargă pe jos la concertele sale.

Un creative crib electric
Acesta este locul unde Cristian Ștefănescu, aka Electric Brother, creează deja de câțiva ani buni fragmente muzicale pe care, dacă nu le știți de pe albumele sale, atunci este posibil să le fi auzit în filme, reclame și alte proiecte pe care le desfășoară. Nu este un studio de înregistrări, ci unul de creație muzicala, așa cum ne povestește el: Nu fac “imprimări de formații” și nici “mixaje profesionale”. Este studioul meu personal unde scriu muzică pentru mine în primul rând. Încerc să adun instrumente mici, dar foarte interesante din diverse colțuri ale lumii, instrumente care se potrivesc muzicii mele și proiectelor pe care le fac.

A ajuns aici după o perioadă în care Vlad a căutat un loc potrivit pentru a construi o casă. Odată găsit spațiul, i-a propus să i se alăture “și cum amândoi am crescut în centrul orașului, ne-am potrivit bine”.


Electric Brother este una dintre primele figuri recognoscibile ale scenei de muzică electronică din România. Și-a lansat primul album solo în 2003, dar a început cu NSK alături de Matze și DJ Vasile inca din 1999, formând prima trupă de house care cânta live cu instrumente reale.

“Primul meu disc solo Electric Brother a fost influențat puternic de folclorul românesc autentic. Ultimul meu album, ROCKS, este un disc de rock 100%. Între timp, cred că mi-am făcut de cap așa cum am vrut cu tot felul de alte muzici, cum ar fi Aievea”.

Studioul lui Cristian este o parte importantă din creația lui și îi place să creadă că este un studio de o singură persoană. Îi trec pragul puțini oameni: artiști care fac voice-over sau, din când în când, echipe de creație din agențiile publicitare. Studioul său se transformă des într-un punct de intersecție a două lumi creative: muzica și filmul. Poate nu întâmplător persoana pe care o găsim deseori aici este regizorul Radu Muntean.

Spații și creații
Spune că mediul din jurul său, în mod special locurile pe care le-a văzut, au influențat de-a lungul timpului creațiile sale. “Acum câțiva ani am facut un album numit “Pe Pământ”, care avea fiecare piesă cel puțin începută undeva prin lume, pornind de la ceva local. E important pentru mine să ies, să umblu, sa văd chestii, să filtrez”.

Studioul nu este locul pe care se bazează pentru inspirație, dar este locul în care aceasta prinde formă și se materializează. “Inspirația poate fi mai generoasă pe undeva pe munte, printr-o pădure cu liniște perfectă sau chiar noaptea trezit din somn. Noroc că tehnologia e la îndemână acum și poți nota sau înregistra orice oricând”, mai spune el. Liniștea naturii nu reprezintă, însă, o prioritate constantă pentru Cristian. Ne-a povestit că preferă 10mp în centrul Bucureștiului față de o casă mare cu curte undeva în Băneasa sau în afara orașului. Și noroc că în această casă se regăsește și locul în care dă viață ideilor care îi vin în drumeții ori diminețile acasă.

Scena autohtonă de muzică electronică
Experiența lui în domeniu îl face să vadă muzica de la noi blocată într-un pattern:
“Cu cât e mai ușor să fii în contact cu ce se întâmplă în lume, cu cât e mai ușor să ai acces la noutățile tehnice sau la instrumentele super clasice și rare, cu cât e mai simplu să faci o muzică gata de publicare pe un simplu laptop sau chiar o tabletă, cu atât mi se pare că e mai slab nivelul la noi. Mi-aș fi dorit să aud producții românești noi făcute cu mai mult curaj, cu mai mult avânt, umor, tupeu, să fie diferite, sa aibă atitudine, să încerce măcar să nu intre în șabloane plictisitoare. Pur și simplu nu ințeleg de ce nu se mai apucă nimeni să facă muzică în ziua de astăzi la noi fără să își dorească să fie faimos sau să fie difuzat la radio. Să o facă din dorința de a face acea muzică și atât. Restul să vină de la sine”.

Crede în libertatea de creație care exclude limitările caselor de discuri. “Noi, de exemplu, nu am avut niciodată nevoie de o casă de discuri. Am fi putut ajunge mai departe cu ajutorul uneia? Probabil. Dar am fi fost limitați, dirijați într-o zonă unde nu am fi vrut neapărat să fim? Mai mult ca sigur!”

Recent, l-am putut vedea la Diploma, la vernisajul lui Miluță Flueraș, iar în țară – la Waha, un festival pe care îl consideră impecabil.

Vă invităm să îl vedeți și în această perioadă mixând la Cealaltă Muzică, un proiect care reunește artiști foarte buni: “Serile lor de live jam sunt mult peste ce îți poti imagina. Și totuși publicul bucureștean evită cu ochelari de cal aceste seri. Sper ca în timp lucrurile să se schimbe și lumea să înceapă să asculte și altfel de muzică.”