The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

 
 

Proiecții ale culturii române în cultura europeană

News / 05 Dec 2017 / INSTITUTE.RO
  • Proiecții ale culturii române în cultura europeană
  • Proiecții ale culturii române în cultura europeană
  • Proiecții ale culturii române în cultura europeană
  • Proiecții ale culturii române în cultura europeană
  • Proiecții ale culturii române în cultura europeană
  • Proiecții ale culturii române în cultura europeană
1/6
„Proiecții ale culturii române în cultura europeană” este genericul sub care Muzeul Național al Literaturii Române a organizat,  la București, un simpozion internațional ce a reunit importanți oameni de cultură din țară și străinătate. În deschiderea simpozionului, miercuri, 23 noiembrie, au susținut alocuțiuni domnul Ioan Cristescu, director al MNLR, care a și mediat discursurile invitaților speciali, ministrul Culturii și Identității Naționale, domnul Lucian Romașcanu, doamna acad. Maya Simionescu, doamna Liliana Țuroiu, președinte al Institutului Cultural Român, domnul prof. univ. dr. Liviu Papadima, prorectorul Universităţii din Bucureşti și domnul prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române.

„Proiectul nostru s-a născut în mod firesc, după ce anul trecut am mai avut un astfel de eveniment. Am considerat că trebuie să continuăm aceste întâlniri între universitari, cercetători sau oameni interesați de cultura română din afară și cei din cultura română interesați de ce se întâmplă în afară. Pentru că rolul acestor dezbateri este să ridice teme de cercetare și, din acest motiv, dorim chiar să le permanentizăm, pornind de la premisa că oricine stă în Europa are o cultură europeană”,a declarat domnul Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
 
Academicianul Eugen Simion a apreciat inițiativa lăudabilă a Muzeului Național al Literaturii Române de a organiza o întâlnire în care nume importante ale culturii românești și străine se înscriu în dezbaterea unei teme precum locul și rolul culturii naționale în cultura europeană. Academicianul a vorbit despre ce luăm și ce dăm culturii europene și despre strategia pe care trebuie să o aibă România - în acest moment - în domeniul culturii, într-o lume în continuă schimbare.
 
„Rolul instituțiilor românești este să fie deschise pentru cultura română și să folosească toate forțele intelectuale. Institutul Cultural Român s-a deschis, este vizibil acest lucru și o recunoaștem onest, după ce ani de zile a fost deschis doar pentru un grup de intelectuali. Este momentul să fim naționali cu fața spre universalitate, așa cum ne îndemna Titu Maiorescu”, a mai spus academicianul Eugen Simion.
 
Președintele ICR, doamna Liliana Țuroiu, a răspuns intenției exprimate de directorul MNLR, asigurându-l de tot sprijinul Institutului Cultural Român în permanentizarea acestei manifestări și în intierarea sa și în reprezentanțele din afara țării. „Subiectul acestui simpozion constituie o temă de reflecție fundamentală pentru Institutul Cultural Român. Ne preocupă cum și unde ne situăm în cultura europeană pentru că de răspunsurile pe care ni le dăm la aceste întrebări țin, în bună măsură, și argumentele pe care le avem în vedere atunci când facem opțiunile strategice. Ca profesioniști ai culturii, gestionăm un mediu în care valoarea ține într-o măsură semnificativă de creativitate, de spontaneitate, de imprevizibil. Numim cultură ceea ce este durabil, așternut în timp, dar, în egală măsură, în accepțiunea modernă, inovația, creativitatea, expresia unui spirit liber, cercetarea, așa cum menționa doamna academician Maya Simionescu. Nu putem ști cu certitudine ce gânditori, ce artiști, ce alte nume românești se vor alătura lui Brâncuși, Eugen Ionescu, George Enescu (despre care se vorbește în cadrul simpozionului), oameni consacrați drept creatori de referință ai secolului XX și afirmați ca înnoitori radicali ai domeniilor pe care le-au practicat. Ceea ce putem face noi este să asigurăm acea dinamică, acel mediu care să stimuleze și să fructifice acest potențial extraordinar, creator, autohton”, a precizat în alocuțiunea sa președintele ICR.
 
„Educația și revenirea la origine – Brâncuși, Cioran, Ionescu”, „Ce luăm și ce dăm culturii europene”, „Brâncuși & Duchamp, povestea unei prietenii”, „Franța-prima fereastră spre universalitate a creativității românești”sau „Orient-occident. O dezbatere în cultura română”sunt doar câteva dintre intervențiile din cadrul simpozionului, alături de prezentări și teme lansate de invitații din Italia, Franța și Grecia. Despre cei trei titani ai culturii române, care au trăit în Franța, a vorbit profesorul George Banu, cu sublinierea că vorbește mai degrabă din perspectiva „emigrantului”: „Toți - Brâncuși, Cioran, Ionescó - nu s-au întors în România. Istoria le-a interzis această postură parabolică a „fiului risipitor” de care am profitat noi, emigranții ulteriori. Cortina de fier în anii 50 era de netraversat. Dar toți, la Paris, au descoperit România din ei! Și ea se constituie în marca identitară a acestor emigranți ieșiți din comun. Fiecare, în felul său, a răspuns la întrebarea esențială: „De unde venim?” Ei au fost veritabili emigranți confruntați cu acest nod de contradicții care implică „pierderea” de sine, „regăsirea”, „asimilarea”, „rezistența”. Și dintr-o asemenea tensiune s-au formulat răspunsurile lor! Deveniți străini, ei s-au regăsit ca români”, a spus George Banu.