Jonathan Friedlander, the New York connection

 

Mă pregătam să termin o specializare în creative writing și luasem câteva cursuri de istoria artei pe parcursul curiculei. Însă crucial a fost un curs despre arta din Europa și America din secolele IX-XX. M-a absorbit. Am fost intoxicat de poveste, de poveștile pe care le spune arta. E ca și cum ai privi un documentar istoric, însă în loc de politică, știință sau scene de război, vezi cum se desfășoară istoria condiției umane (așa cum este ea afectată de politică, știință și război). Apoi dacă dai la o parte elitismul  (adesea exagerat), rămâne adevărul, și anume acela că a înțelege arta, în toate formele sale, înseamnă a înțelege ideile, sistemele, emoțiile și aspirațiile omenirii. Apoi poate dispărea și acest substrat și tot ce vezi poate fi artă despre artă, despre a face, a observa, a da formă, a scrie și de aici vine un nou nivel de satisfacție, pentru că descifrezi cât de mult sens poate fi încorporat în niște lucrări aparent mici sau ezoterice. Devine un limbaj propriu. În pofida tuturor incosistențelor sale, arta este un sistem logic pentru mine: cinstit, atotcuprinzator, brutal de uman și deseori amuzant. De asemenea arta relatează istoria lumii, voluntar sau involuntar. În accepția asta arta și lumea artei au sens pentru mine, am înțeles de ce există artă într-o perioadă a vieții mele în care restul lumii era copleșitor și confuz. Eram conștient că nu va fi ușor, dar am gravitat spre o carieră în artă pentru că am vrut să mă înconjor cu aceste sensibilități și să lucrez cu un limbaj pe care începeam să-l descifrez.

Cum e să lucrezi într-o galerie de artă în New York?

Nu e ușor deloc, dar poate fi extrem de satisfăcător. Am lucrat pentru una dintre puținele galerii specializate exclusiv în fotografie din New York City. Cel mai valoros lucru cu care am rămas după experiența asta sunt cunoștințele pe care le-am căpătat despre fotografie. Versatilitatea acestui mediu, istoria sa, influența asupra picturii și amploarea pe care o ia din ce in ce mai mult în peisajul secolului XXI. New York  are o istorie atât de bogată în fotografie, am redescoperit fotografi ca Louis Stettner și Andreas Feininger și am văzut cea mai bună parte din lucrări contemporane de amploare ce au expoziții solo în muzee de mai bine de 10 ani. Am fost la târguri de artă, la vernisaje de expoziții și muzee. Viața într-o galerie transformă orașul într-un vârtej - o serie CMYK neîntreruptă de frumusețe, sofisticare, bogăție, ego și pasiune. E o viață foarte competitivă și nu e plătită foarte bine (în orașul ăsta teribil de scump). Dar poți să faci mulți bani dacă ești deștept, fermecător, ingenios și mai ales dacă muncești foarte mult. Pentru noi ceilalți...este suficient de satisfăcător să trăiești din mirajul nesfârșit al aurei de energie și creativitate din New York.

The Institute pregătește acum Diploma, cei mai buni absolvenți ai facultăților creative și vocaționale citesc acest interviu. Ce sfaturi ai pentru tinerii artiști, cum se pot face auziți? 

 

Eu nu sunt un artist, dar am lucrat în acest domeniu 15 ani. Prin urmare știu ce înseamnă să fii un creator și am văzut îndeaproape lucrurile, din perspectiva de business. Timiditatea nu își are locul în lumea asta. Încearcă să fii deștept, dar nu arogant. Colaborează și susține-ți colegii de generație, și nu fi sceptic în privința tendințelor și metodelor noi de expresie. Fii generos cu timpul tău, dar pune-ți munca pe primul loc. Nu căuta o hartă secretă, nu există. Iar în afara câtorva școli, nu există o specializare anume care să îți garanteze drumul către succes. Începe să aduni critici. Adună oameni care îți spun cât de mult le displace arta ta. Cineva care îți urăște arta e un semn bun, înseamnă că măcar a remarcat-o. De asemenea, dacă se poate, fii deștept și amabil de la început - nu e musai, dar ca în orice industrie, aceste atribute te ajută să fii degajat și să ai suficientă încredere în tine încât să nu te stresezi mereu. Nu fi plictisitor, nu te da peste cap pentru ca cei din jur să te accepte, găsește mediul, obiectivul, subiectul care să te țină în priză o viață întreagă și explorează la nesfârșit, cu cât mai puține îndoieli și cât mai puțină neîncredere în tine. Nu-ți vinde arta ieftin, mai bine fă-o cadou. Dacă vinzi ieftin, n-o să mai ai nici lucrarea, nici suficienți bani, pe când dacă o faci cadou, măcar ai satisfacția unui gest generos. Fă lucrări de calitate, în care crezi, care strălucesc pe perete lângă lucrările celorlați artiști. Competiția e mare, dar există multe căi spre succes, iar dacă faci ceva bun, lumea va afla de tine.

Ce te-a făcut să te îndrepți spre marketing, care au fost pașii în direcția asta? Ai avut un mentor, pe cineva care să te inspire?

Mi-aș fi dorit să am un mentor. Acum sunt într-o poziție de conducere, am o echipă de marketing care îmi raportează și mă întreb dacă reprezint un mentor pentru ei. Îmi place să cred că au fost ocazii în care le-am influențat carierele și viețile într-un mod pozitiv. Nu e ușor, de fapt e foarte greu să ai și cea mai mică influență. Nimeni nu s-a străduit atât pentru mine și trebuie să fii cu adevărat norocs sau talentat să găsești o astfel de persoană. Oamenii care m-au influențat pe mine, în afară de cei care m-au crescut, nu știu ce influență au avut. Un profesor de la MBA, sau un creativ, sau un scriitor bine cunoscut pe care îl admir de la distanță. Toți acești oameni, direct sau indirect m-au direcționat către marketing. A fost o oportunitate de job dintr-o întâmplare care mi-a deschis calea către o zonă profesională pe care am ajuns s-o iubesc. Iubesc marketingul pentru că mi se pare chiar mai uman decât arta. Viața este despre branduri. Cu toții suntem branduri. Începând de la numele noastre. În ″Vrăjitoarele din Salem″ a lui Arthur Miller, John Proctor preferă mai bine să moară decât să-și păteze numele - ce exemplu de înțelegere completă a faptului că propriul său brand ar deveni lipsit de valoare în ochii celorlalți și implicit ai săi dacă ar accepta să recunoască o vină falsă ca să-și salveze viața. Îmi place să mă gândesc cum sunt construite brandurile, cum le prețuim ca indivizi și în cele din urmă cum ne prețuim pe noi înșine. Înțeleg că poate sună extrem de cinic, dar pentru mine miroase a adevăr absolut în toată nesplendoarea sa. Probabil acest miros este înecăcios pentru mulți oameni, dar pe mine mă fascinează. Poate nu fac dreptate marketingului cu această perspectivă. Reformulez. Marketingul este alocare de resurse. Fă-o mai bine decât competiția și ai câștigat.

Spune-mi despre Sotheby's Institute of Art. Cine ar trebui să aplice, în ce stadiu al carierei?

Sotheby’s Institute of Art se adresează celor ce vor să cunoască lume artei, cu campusuri în cele mai importante capitale ale lumii pentru a face asta: New York, Londra, Los Angeles, Beijing și desigur, Online (o națiune în felul său). Un master sau un curs la Sotheby’s Institute of Art este o inroducere în lumea artei acolo unde intervine partea de business. Galerii, case de licitații, târguri de artă, evaluare - toate lucrurile care nu sunt pomenite în cursurile de istoria artei sunt îmbrățișate de Sotheby’s Institute of Art. Sunt mândru să fac parte din echipa de marketing a acestui brand. Văd cum se construiesc rețele personale și cariere sub ochii mei, îi știu pe cei care conduc și predau și sunt oameni extraordinari, care nu doar înțeleg arta, înțeleg valoarea extraordinară pe care o are educația în construirea unei cariere.

Sunt invidios pe cei care fac masterul la Sotheby’s Institute of Art - mie mi-a luat mulți ani să pun cap la cap ce învață ei în 15 luni.

Acum ești Vice President Marketing pentru Cambridge Information Group, fondul de investiții care administrează Sotheby’s Institute of Art și tocmai ați lansat The School of The New York Times, printre alte proiecte. Cum arată o zi obișnuită de lucru pentru tine?
 

Considerăm că suntem o agenție de brand/marketing/advertising cu mai mulți clienți, care întâmplător sunt deținuți de același fond privat de investiții (CIG). Lucrăm cu unele dinre cele mai puternice branduri din lume și construim sisteme de educație bazate pe valorile acestor branduri. Sunt uimit câtă tehnolgie am învățat facând asta -  CMS migrations, CRM integration plus sisteme de management. Acestea sunt lucrurile de zi cu zi care conduc la site-uri de succes, platforme de social media și în cele din urmă clase pline cu studenții potriviți. Îmi iubesc jobul pentru miile de lucuri pe care nu le știam acum doi ani și care azi îmi ocupă o mare parte din munca de zi cu zi. Și bineînțeles, materialul cu care lucrăm este foarte sofisticat, artă, scris, business, cultură și știri. Nu vând widgets, ci marketez idei și sunt în poziția privilegiată de brand manager care lasă aceste idei și branduri să vorbească pentru ele însele. Dacă nu le stăm în cale (pentru o organizație ăsta cel mai greu lucru de făcut)  și stabilim platformele potrivite pentru aceste produse, avem succes. De asemenea am o echipă fantastică, oameni atât de buni încât trebuie să fiu mereu pe fază. Dacă îi impresionez pe ei, atunci știu că sunt pe drumul cel bun. Sunt norocos că am un benchmark organic prin care îmi măsor progresul.

Cum arată agenda ta pentru lunile următoare? Care sunt proiectele care te entuziasmează cel mai tare?
 

Se întâmplă multe lucruri cu Sotheby's Institute of Art - parteneriatul cu Tsinghua University din China, cursuri noi online și inaugurarea unui campus în Los Angeles. The School of The New York Times tocmai s-a lansat și suntem super entuziasmați. New York Times e o prezență constantă în viața mea încă din copilărie, e un icon. Suntem responsabili să construim site-ul, platforma de social media, să promovăm cursurile și să culegem datele de marketing pentru a putea lua decizii informate. E o companie nouă și una veche în același timp. Mi se pare incredibil cât de relevant este acest proiect pentru educația și informația din zilele noastre.