The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

SELFIE AUTOMATON@BIENALA DE LA VENEȚIA

News / 01 Iun 2016 / INSTITUTE.RO
  • SELFIE AUTOMATON@BIENALA DE LA VENEȚIA
  • SELFIE AUTOMATON@BIENALA DE LA VENEȚIA
  • SELFIE AUTOMATON@BIENALA DE LA VENEȚIA
  • SELFIE AUTOMATON@BIENALA DE LA VENEȚIA
  • SELFIE AUTOMATON@BIENALA DE LA VENEȚIADacian Groza
1/5
Pavilionul României la cea de-a 15-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – La Biennale di Venezia găzduiește „Selfie Automaton”, o expoziţie sub forma unui spectacol predefinit, cu marionete automatizate, scenarii blocate, și un rol liber, rezervat vizitatorului. Proiectul este semnat de Tiberiu Bucșa, Gál Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian Aramă, Oana Matei și Andrei Durloi si constă în 7 automate mecanice, formate din 42 de marionete –38 umane și 5 animale fantastice. Trei automate sunt plasate în Pavilionul României din Gardini della Biennale, trei în Noua Galerie a Institutului Cultural Român de la Veneţia, și un teatru mobil care promovează expoziţia în spaţiul public.Caricaturi umane, animale fantastice, ouă de aur și cutiuţe muzicale sunt asamblate în scene predefinite care plasează vizitatorul pe scenă, în diferite ipostaze, în maestru păpușar și marionetă în același timp. Autorii propun, astfel, un portret generic al relaţiilor sociale, stereotipurilor și dorinţelor, descompus în fragmente, pentru a fi reasamblate de imaginaţia utilizatorului, într-un autoportret introspectiv.Marionetele devin personaje principale dar sunt private de libertăţile din lumea spectacolului, unde pot sfida legile gravitaţiei sau pot deveni „conștiente”. În extremă tragică, își pot recunoaște firele care le leagă și se pot elibera. Prin „Selfie Automaton” se propune însă un scenariu contrar. Deși alcătuite cu articulaţii care le permit „libertatea de mișcare”, marionetele sunt lipsite de corzi și literalmente fixate în cuie, într-un mecanism care le permite o singură mișcare, și aceea predefinită. Iar vizitatorul nu face excepţie. Poziţionat ca parte a mecanismului, acesta are o singură opţiune: sa-i asigure funcţionarea prin propria sa acţiune, repetitivă.
Astfel, stereotipul confortabil al manipulatului și manipulatorului- care ne plasează acţiunile la capătul unei corzi,drept consecinţe, este înlocuit cu un sistem de opţiuni blocate. Vizitatorul devine obiect fără opţiuni, balerină uriașă la o masă de banchet, victimă a unei comisii oarecare, sau cerșetor de dorinţe.Scenele devin posibile prin mânere și pedale, acţionate de utilizator. Un sistem aparent de roţi dinţate transmite mișcarea mecanismelor: o bicicletă pune în mișcare o horă, un ceaun generează un „festin”, o manivelă trezește o comisie, alta învârte un pește de aur, sau o pasăre în zbor– prizonieră în afara cuștii sale. Proiectul “Selfie Automaton” propune o reflecţie asupra caracterelor și acţiunilor blocate în automatisme, dar și o temă deschisă, cea a tiparelor predefinite: există ele cu adevărat, facem parte din ele, suntem victimele lor, sau cei care le generează

 
Pavilionul României a fost deschis în prezența Ministrului Culturii, Corina Șuteu, autorilor expoziției și a Comisarului României, Attila Kim.
 
Corina Șuteu, Ministrul Culturii: “În 2016, un șir de păpuși de lemn, acționate cu resorturi, mimează construcția și deconstrucția comportamentelor noastre, a mișcărilor și a mecanicii anatomice a omului-marionetă. Ele devin simbolice pentru un univers animat, dar fără viață, condus de mișcări repetitive și însuflețit artificial. Suntem prinși în povestea mută a acestor mișcări și repetiții, suntem prinși într-un univers în care mecanica domină organicul, în care gestul nu mai reflectă decât eterna reîntoarcere și imposibilitatea transfigurării.
Este, poate, declarația artistică cea mai politică pe care un proiect ar putea-o avea în spațiul Bienalei. Un loc în care pavilioanele se înșiră dupa ordinea geopolitică a unei ere pe cale să se încheie".