The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

 
 

Harta unei idei - Orașele creative

News / 10 Feb 2015 / Maria Neneciu
  • Harta unei idei - Orașele creative
  • Harta unei idei - Orașele creative
  • Harta unei idei - Orașele creative
  • Harta unei idei - Orașele creative
1/4
“Oraşul creativ” este un concept relativ recent, care evidenţiază rolul municipalităţilor în dezvoltarea unui mediu propice dezvoltării inovaţiei şi diversităţii. Oraşele “creative” sunt mai adaptabile la noile cerinţe ale globalizării, ele primesc o mai mare importanţă socială şi economică şi sunt un magnet pentru investiţii. Cultura nu mai este considerată o cheltuială guvernamentală de bifat într-un buget, ci o forţă şi o componentă esenţială pentru dezvoltarea oraşului, un magnet care reuşeşte să atragă şi să genereaze venituri. 
 
Conceptul a fost folosit pentru prima dată în anii 80, de Charles Landry, în cartea sa, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators, și a devenit între timp o mișcare globală pentru dezvoltarea orașelor. Charles Landry este o autoritate în proiectare şi planificare urbană bazată pe o abordare creativă, a lucrat cu nenumăraţi lideri locali, alături de care identifică resursele şi potenţialul de inovaţie al oraşului şi propune soluţii pentru regenerarea prin inovaţie. El este autorul unor importante cărţi în domeniu, printre care şi celebra "The Art of City Making", care a fost publicată în anul 2006 şi este considerată o resursă importantă în domeniu. Charles Landry este cunoscut şi pentru cercetările individuale în domeniu, cel mai recent proiect al său fiind "The Creative City Index", realizat alături de Jonathan Hyams. Metodologia acestui index presupune o evaluare internă, una externă şi un sondaj online, iar indicatorii luaţi în calcul sunt: scena politică şi publică, diversitatea, cât este de distinctiv un oraş, vitalitatea, accesibilitatea şi toleranţa, deschiderea şi încrederea, gradul de inovaţie şi încurajarea antreprenoriatului, abilităţile de leadership şi viziunea liderilor, talentele, peisajul, comunicarea şi conectivitatea, spaţiile publice, bună-starea  şi eficienţa. Mai multe despre lucrările şi cercetările acestuia puteţi afla de pe www.charleslandry.com. 
 
Richard Florida, Profesor la Universitatea din Toronto şi la New York University este cunoscut drept creatorul conceptului de “clasă creativă”, dar şi pentru implicarea sa în dezvoltarea conceptelor de regenerare urbană şi economie creativă. Premisa de la care pleacă teoriile sale este că, în prezent, resursa umană este cea mai importantă şi valoroasă resursă, ceea ce ne permite să intrăm într-o eră în care echitatea socială depinde de abilitatea de a încuraja inovaţia, dezvoltarea personală şi creativitatea. Asta nu se traduce într-o societate în care toţi suntem artişti, ci într-o economie creativă, în care toate sectoarele sunt încurajate să pună accent pe creativitate şi inovaţie individuală.  Există şi o geografie a inovaţiei şi a resurselor umane, care ne învaţă că oraşele care reuşesc să atragă talente sunt cele care vor beneficia de pe urma lor, iar asta o să se vadă în rezultate economice. Şi pentru că trăim într-o eră a mobilităţii, capacitatea municipalităţilor de a oferi şi de a încuraja dezvoltarea unui mediu propice dezvoltării personale, antreprenoriale, creative, abilitatea de a atrage talente şi de a le motiva pe cele pe care le are deja devin factori esenţiali de dezvoltare urbană şi economică. 
 
Interviu cu Richard Florida- Directorul Institutului Martin Prosperity de la Universitatea din Toronto, Global Research Professor la Universitatea din New York şi fondatorul Creative Class Group, un grup de specialişti ce lucrează îndeaproape cu guverne şi companii din toată lumea, pe probleme de urbanism. El este autorul unor cărţi celebre în domeniu, printre care şi “The Rise of the Creative Class”, este senior editor la Atlantic Cities, a colaborat cu CNN şi cu Time Magazine şi a fost Profesor invitat la Harvard şi M.I.T.  
 
Este economia creativă o soluţie? Cum a evoluat acest concept în ultimul timp?
Aşa cum am scris şi în cartea "The Rise of the Creative Class", eu cred cu tărie că fiecare om este creativ. Dezvoltarea economică este determinată de inovaţie, aşa că dacă vrem să avem creştere economică reală, trebuie să încurajăm creativitatea fiecărui individ în parte, iar asta cred că ar trebui să fie principalul obiectiv al oricărei politici publice, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. Pe măsură ce economia se schimbă, vom vedea din ce în ce mai multe organizaţii, comunităţi şi business-uri care vor atribui o importanţă mai mare resursei umane, de aceea, trebuie creeate structurile de sprijin necesare dezvoltării competenţelor personale şi a individualismului. 

Spuneţi-mi cum vedeţi societatea şi economia în viitor? Ce speraţi să se întâmple?
Sper că vom reuşi să maximizăm implicarea şi creativitatea fiecărui munictor şi să o extindem şi către domenii pentru care, cel puţin aparent, ea nu este esenţială, trebuie să găsim metode prin care orice activitate, de la producţie, agricultură şi până la servicii să implice un aport creativ. Este esenţial şi pentru creşterea economică, dar şi pentru echitatea socială. Fiecare om trebuie încurajat să se dezvolte personal, să îşi dezvolte abilităţile antreprenoriale şi inovatoare.
 
Credeţi că există riscul ca acest concept de “clasă creativă” să devină unul elitist?
Este posibil, tocmai de aceea sper că autorităţile guvernamentale vor înţelege importanţa dezvoltării capacităţii creative a tuturor, inclusiv a celor care lucrează în producţie şi servicii sau domenii ce nu sunt considerate momentan ca având nevoie de aceste calităţi individuale, pentru că este mai simplu, mai confortabil sau mai profitabil pentru o categorie anume ca lucrurile să stea aşa.
 
Ce anume ar trebui să facă autorităţile guvernametale pentru a încuraja dezvoltarea acestei clase?
În primul rând, trebuie să investească în ştiinţă şi tehnologie. Să creeze cadrul legal care să permită dezvolaterea inovaţiei şi a cercetării. A transforma centrele de cercetare şi ştiinţă într-un “fotbal” politic sau într-un joc privat va afecta capacitatea noastă de a atrage talente şi de a fi competitivi.   
În al doilea rând, ar trebui să se concentreze pe strategiile de educaţie şi formare profesională, acestea ar trebui să fie o prioritate pentru orice guvern. Şi ne trebuie şi o nouă paradigmă pentru educaţie. Eu cred că ar trebui să adoptăm mai mult conceptul educaţiei permanente, a dezvoltării personale. 
În al treilea rând, guvernul trebuie să creeze un climat pentru toleranţă, faţă de toate etniile, faţă de comunitatea gay, faţă de imigranţi şi faţă de stiluri de viaţă diferite. Iar asta este mai greu decât pare. Deschiderea Americii faţă de imigranţi în anii '20-'40 a fost un succes incredibil, gândiţi-vă numai la Enrico Fermi sau Albert Einstein şi este suficient pentu a înţelege ce îţi poate aduce o atitudine tolerantă. Din păcate, nu mai reuşim să transmitem acelaşi mesaj, iar fără imigranţi America nu poate opera o economie high-tech. Dacă ne-am deschide graniţele, eu cred că am putea atrage mulţi antreprenori tineri şi talentaţi, din China sau India, de exemplu. Iar probeleme legate de toleranţa faţă de imigranţi sunt la fel de acute şi în Europa. 
 
Enrico Moretti, în cartea sa “The New Geography of Jobs” contrazice teoria dumneavoastră, conform căreia un oraş creativ este o “reţetă” pentru creştere economică, argumentând că un oraş dezvoltat investeşte de regulă mai mult în cultură şi artă. Cum comentaţi? 
 
Mai mult ca oricând, creşterea econmică a unui oraş are legătură cu capacitatea de a atrage şi de a reţine talente în acel oraş. La nivel global, regiunile sau oraşele trebuie să clădească o comunitate şi un mediu atractiv pentru aceste talente, iar aceştia caută de regulă locuri deschise către diversitate, către idei inovatoare, către cultură, locuri “deschise la minte”. Este evident că oraşele bogate investesc mai mult în artă şi în cultură şi că probabil  fac asta de mult timp, dar este esenţial să înţelegem importanţa reală a acestei investiţii, care nu este un moft, o cheltuială pe care ţi-o permiţi sau nu, ci este de bază, este critică pentru dezvoltarea economică ulterioară a oricărui oraş, fie el bogat sau sărac. 
 
 
Teoria celor trei T-uri a lui Richard Florida   
 
Talentul: Motorul din spatele oricărei strategii economice eficiente sunt oamenii talentaţi. În ziua de astăzi trăim într-o eră a mobilităţii. Oamenii, şi în special oamenii extrem de talentaţi, pot migra cu uşurinţă dintr-un oraş în altul, dintr-o ţară în alta,  aşa că  abilitatea unei comunităţi  de a atrage şi de a motiva talentele pe care le are devine esenţială pentru ea.
Tehnologia: Tehnologia şi inovaţia sunt componente critice ale oricărei comunităţi sau organizaţii. Pentru a avea succes, trebuie să se investească în cercetare, ale cărei rezultate trebuie să se vadă ulterior în produse reale, în piaţă, în produse sustenabile. Universităţile ar trebui să fie un nucleu creativ esenţial în această ecuaţie şi cercetarea nu ar trebui lăsată doar pe mâna sectorului privat.
Toleranţa: Prosperitatea economică se bazează pe creativitate, fie că ea este culturală, antreprenorială, civică, artistică, tehnică sau ştiinţifică. Cei care activează în oricare dintre aceste domenii au nevoie de o comunitate, de organizaţii, de spaţii în care să socializeze şi să schimbe păreri, să se ciocnească cu perspective diferite. Este nevoie să ne concentrăm (noi, dar mai ales autorităţile) pe importanţa acestor spaţii, evenimente sau organizaţii, care sunt receptive şi tolerante la fenomenul de migraţie, la stiluri de viaţă alternative, la noi perspective legate de statusul social. Aceste spaţii sunt cele în care este foarte posibil să se nască idei noi, care duc la evoluţie, tocmai pentru că permit diversitatea şi întâlnirea unor perspective atât de diferite.  

Interviul complet a fost publicat inițial în numărul 8 al revistei Institute, the magazine